Președinte Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), Cristian Hotoboc, a declarat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că România se confruntă cu o dublă migrație a personalului medical: spre alte țări și către marile orașe universitare din țară, care, însă, nu oferă suficiente posturi. Astfel, numărul de medici care vor să lucreze în orașele mari ale țării este mai mare cu 25-27% față de numărul de posturi disponibile.
Totuși, președintele PALMED consideră că dezvoltarea accelerată a sistemului medical privat va contribui la reducerea emigrației medicilor români, estimând că, peste cinci ani, sistemul privat medical va absorbi o foarte mare parte a personalului medical care pleacă în alte ţări.
În prezent, unul din trei medici din România lucrează în mediul privat, numărul total ajungând la 22.000. De asemenea, procentul medicilor care șucrează în sistemul privat a crescut de la 20% la 34%, fără a lua în calcul stomatologia, unde ponderea medicilor care lucrează în sistemul privat este covârșitoare.
Interviu complet cu Cristian Hotoboc, președinte PALMED:
1. În ce măsură a ajuns sistemul de sănătate privat să faca concurență sistemului de sănătate public?
Cele două medii – public şi privat – se completează, nu sunt într-un raport de concurenţă, ceea ce aduce un beneficiu pacientului, cel pentru care lucrăm, colaborăm şi existăm, în esenţă. La fel se întâmplă şi în ceea ce priveşte personalul angajat. Mă refer aici în special la medici, pentru că ei sunt cei care activează, în general, în ambele sisteme.
Unul din trei medici lucrează în mediul privat. În cifre, asta înseamnă peste 22.000 de oameni, fără să adăugăm medicii stomatologi, în privinţa cărora lucrurile sunt extrem de clare de ani buni: 14.000 din cele 16.000 de cadre medicale din acest domeniu activează în privat.
În această situaţie, cele două sisteme depind unul de celălalt, iar accesul la un act medical de calitate, atunci când nu există presiunea urgenţei, este asigurat cu brio în sistemul privat, acolo unde programările sunt clare, timpul alocat este şi el bine definit.
Analizele şi investigaţiile de diagnosticare sunt şi ele mai uşor de accesat, mai ales dacă ne gândim că avem un număr extrem de mare de unităţi medicale în contract cu casele de asigurări, deci procedurile pot fi decontate de stat.
2. Care sunt avantajele pe care le oferă integrarea profesională în sistemul de sănătate privat?
Sistemul privat are câteva avantaje majore care vizează în mod special condiţiile de muncă şi posibilitatea de a aloca un timp îndelungat pacienţilor, în baza programărilor, fără presiunea unui număr mare de cazuri.
Accesul la cele mai bune tehnici de investigaţie, rezultate care vin în timp scurt şi folosirea resurselor fără teama stocurilor limitate ori a lipsei continuităţii în aprovizonare înseamnă mult pentru un act medical de calitate.
Până la creşterile salariale din ultimii ani, venitul era şi el un punct forte, cu grile diferite comparativ cu sistemul public, dar şi cu responsabilităţi pe măsură.
Mai există încă diferenţe, dar nu atât de mari. S-au înregistrat plecări în sistemul de stat, dar mai degrabă la personalul sanitar mediu şi la cel auxiliar, mai puţin în rândul medicilor.
Interviul complet, AICI.
